muralikartikAD72  new

Ascultă-ţi corpul

Posted on Posted in Uncategorized

 

 _______________4666242_orig

          Micul dejun reprezenta pentru mine o bătaie de cap acum câţiva ani. Dimineţile mele se succedau într-o ciclicitate comică: lapte, brânză, ouă, pâine, unt… adică vacă, vacă, găină, nu știu unde să o încadrez, vacă. Deci, cam banal.   

      În principiu consumăm acelaşi produs, însă sub o altă formă. Când am început diversificarea lui Rareş am luat de bun tot ce ştiam de la alte mame tradiţionale, inclusiv a mea… apoi când mesele lui s-au înmulţit am început să răscolesc internetul după reţete. Şi uite aşa am devorat articole după articole şi documentare peste documentare până am realizat cât de « legumă » am fost luând de bun tot ce mi se spunea fără ca măcar să mă întreb « chiar aşa e? ».

breadingredients


 

 

     

   

 

sheep-cow-123-deniz-ercelebi

Apoi totul a fost mult mai simplu. După trei luni de veganism am decis să las corpul să-şi decidă propria alimentaţie. Aşa că după ce l-am detoxifiat, restartat și îmbunătățit, am re-gustat brânzeturile, lactatele, ouăle şi carnea de pui şi pește, pentru că la celelalte renunţasem de vreo 10 ani. După o zi întreagă de degustări, concluzia a fost simplă: lapte – NU, brânză – NU, ouă – DA, carne de pui – NU, pește – DA. Aşa că am rămas pesco-ovo-vegani. Şi dacă tot am început povestea aşa, să vă spun şi de ce corpul meu a decis astfel. Carnea de pui mi se părea sincer greu de mestecat, prea fibroasă şi prea tare atât pentru Rareş ca să o rumege, cât şi pentru mine, după 3 luni de veganism. Vedeți voi dantura noastră s-a modificat enorm în decursul evoluției noastre ca specie, așa că incisivii noștrii (sper că i-am nimerit, mă refer la dinții aceia un pic ascuțiți din față) sunt mai tociți deoarece nu mai consumăm alimente în forma brută. Toate alimentele consumate de către om sunt procesate. Până și merele se coc la cuptor pentru că sunt mai bune moi. Aşa că tot ce mușcăm noi este atât de moale, încât nu mai necesită dinți de fier și un maxilar de crocodil.

          Iar în legătură cu omul preistoric care vâna și mânca carne pe bandă rulantă, dă-mi voie să te anunț că înainte de a descoperi focul și de a confecționa armele necesare vânătorii, omul preistoric își folosea doar mâinile pentru a procura hrana necesară, adică culegea fructe din copaci și aduna legume și seminţe de pe jos. Cam așa descriu cărțile de nutriție evoluția noastră alimentară.

          Să revenim… Peştele se topea în gură, uşor de mestecat, de muşcat, de înghiţit. Asta a fost şi concluzia lui Rareş. Să fie « pete ». În legătură cu laptele, acesta mi s-a părut un pic greţos, comparativ cu celelalte tipuri de lapte vegetal. Însă documentarul şi cartea « Studiul China » m-a lecuit pe veci de el. Brânza, pe de altă parte, avea cu totul un alt gust faţă de cel pe care mi-l aminteam eu, mai ales de plăcerea de a mânca, vara, telemea cu roşii. Nu mai avea gustul de brânză pe care creierul meu îl memorase. Gusturile mele chiar se schimbaseră, atât faţă de alimentele de bază ale dietei tradiţionale, gen lapte, carne, cât şi faţă de dulciuri, prăjituri şi îngheţată, alimente pe care le iubeam şi le devoram aproape zilnic. Prăjiturile acelea alcătuite numai din blat pufos şi însiropat cu o cană de zahăr, cu un strat infim de cremă şi glazurate, cheesecakurile cu brânză, care altădată erau atât de fine, ciocolăţile din comerţ care se topeau în gură… au rămas amintiri… prea greoaie, prea greţoase.

pink_big-cake231-lg

          Aaaa. Oul! Oul a fost bun, atât omletă cât şi fiert. Şi nu m-am bazat doar pe instinctele mele. L-am luat pe Rareş drept referinţă, pentru că el încă nu are un trecut alimentar atât de variat precum al meu și poate lua decizii mult mai obiective decât mine.

inuit_hidden_treasure_362026

          Şi nu uita. Dieta alimentară variază în funcţie de zona în care trăieşti. Nu poţi adopta o dietă vegană la Polul Nord sau Sud. Băştinaşii din zonele cercului polar consumă extrem de multă carne, carne foarte grasă, deoarece trăiesc într-o zonă rece mai tot timpul anului, iar corpul lor trebuie să producă foarte multă energie pentru a se menţine cald și trebuie să întrețină stratul adipos cât mai gros. Exact ca noile tendințe din România de a termoizola casele și blocurile, cam așa și cu stratul adipos. Un grec, marocan sau sicilian, care se bucură de soare non-stop, are un alt tip de alimentație. Corpul acestuia are nevoie de foarte multă hidratare, aşa că el consumă mai multe fructe şi legume, deoarece au un conţinut ridicat de apă.

tumblr_lv06xlIapG1qmfuy9o1_1280

          Natura îţi oferă exact ceea ce corpul tău are nevoie. Consumă fructe şi legume de sezon şi reduce consumul de carne, deoarece în România beneficiezi de acestea şi în sezonul rece atât la nivel național (aici mă refer, la murături, morcovi, rădacinoase, cartofi, mere, pere, struguri uneori, gutui, fructe uscate gen stafide, pere uscate, prune uscate, spanac uneori, grâu verde proaspăt încolţit pe câmpuri, ciuperci, ceapă, usturoi) cât și internațional. Deci ai parte de numeroase alte fructe şi legume de sezon, însă aduse din ţări mai călduroase, gen portocale, mandarine, clementine, avocado etc.

          În sezonul rece corpul tău are nevoie de energie pentru a se încălzi, însă gândeşte-te că iarna nu mai consumi atât de multe energie făcând alte activităţi, precum cele ce necesită un efort fizic mai mare, lucru care se întâmplă vara, când cu toţii muncim de zor, precum albinele… cel puţin cam aşa era povestea… vara îți faci sanie şi iarna te dai cu ea. Iarna corpul însă își conservă energia rezultată din alimentaţie folosind-o doar pentru menţinerea căldurii. Corpul intră într-un fel de hibernare, într-o stare vegetativă, de conservare, deci şi aportul de calorii scade.

          Îmi amintesc, cât am stat în China, de obsesia chinezilor pentru mâncare. Mă miram de faptul că aceștia cu două ore înainte de masă se întrebau tot timpul ce să mănânce. Iar acest subiect era extrem de dezbătut printre colegii chinezi şi profesori. Mi se părea hilar că acordă atâta atenţie acestui subiect. Până la urmă ce contează ce mănânci? Bagi ceva în gură şi gata, să-ţi ţină de foame şi să mergi mai departe. Acum îi înţeleg. Și ideea de longevitate şi sănătate atât de răspândită în cadrul popoarelor asiatice pare logică. Acordând o atât de mare atenţie asupra a ceea ce consumă, preocupându-i atât de mult această temă şi cunoscându-le gastronomia, care este preponderent vegetală, cu un aport scăzut de proteină animală, brânzeturile şi lactate fiind extrem de rare şi consumate mai mult de către expați şi nu de către localnici (excepţie fac mongolii, care consumă foarte multe lactate şi brânzeturi deoarece sunt crescători de bivoli) am înțeles de ce se gândesc chinezii non-stop la mâncare. E normal să se întrebe ce să mănânce? Fac o recenzie a ceea ce au consumat anterior şi încearcă să consume ceva diferit, să existe diversitate.

Chinese-restaurant-700x466

             Iar un aspect şi mai important al mâncării asiatice este faptul că mănâncă tot timpul în familie micul dejun şi cina, iar prânzul şi uneori micul dejun îl mănâncă la cantine sau restaurante, însă tot în grupuri, lucru ce îi ajută să beneficieze de o diversitate consistentă pe masă. Ei nu îşi iau porţii individuale de mâncare, de genul eu mănânc o salată, tu îți iei o supă şi o garnitură de cartofi cu friptură, aşa cum procedăm noi europenii când mâncăm la restaurant şi chiar şi acasă, felul unu şi doi și atât. De exemplu în restaurante ies grupuri de 2-5 persoane şi fiecare comandă câte un fel sau două de mâncare, diferite de cele ale comesenilor lor şi mănâncâ împreună, gustând  astfel din 4 sau 10 feluri de mâncare, fiind mult mai satisfăcuţi din punct de vedere cantitativ. Nu consumă o cantitate mare dintr-un singur fel de mâncare, precum facem noi, ci câte puţin din fiecare, simţindu-se astfel sătui cu o cantitate mai mică de mâncare, fără balonări, crampe sau burţi umflate şi obosite după, având energia de a se ridica de la masă şi de a munci mai departe, cel puţin japonezii şi coreenei, chinezilor însă plăcându-le să mai moţăie juma’ de oră pe unde apucă, chiar și la birou. Un rol important în acest proces alimentar îl constituie şi ustensilele de mâncat. Noi, rasa albă, folosim lingura şi furculiţa pentru a primi o cantitate cât mai semnificativă, ca să nu zic mare, în gură. Să avem ce molfăi. Asiaticii folosesc beţişoarele. Câte puţin, des, având spaţiul bucal necesar şi acordând mai mult timp procesului de a mesteca alimentul respectiv, astfel încât glandele salivare au tip să trimită creierul informaţiile necesare asupra alimentului consumat şi pregătind în acelaşi timp stomacul pentru o digestie mult mai eficientă.

to-travel-is-to-eat

          Indienii mănâncă cu mâna. Să nu credeți că ar fi aşa de săraci, încât să nu-şi permită un tacâm. Atunci când mănânci cu mâna degetele tale iau fix cât îţi încape ţie în gură. Nu iei un pumn de mâncare şi îl îndeşi în cavitatea bucală, ci iei cu degetele atât cât poţi cuprinde, reprezentând cantitatea ideală pentru o bună masticaţie. Un asiatic beneficiază mai mult de la o masă decât o facem noi, pentru că respectă un anumit ritual, nu îmbucă grăbit, gogoloaie cât mai mari, înghiţite în general fără a mai fi mestecate cum trebuie, stomacul revenindu-i şi sarcina de a „mesteca” pentru tine mâncarea ingerată, consumând mai multă energie decât ar fi fost necesară dacă tu ţi-ai fi savurat mâncarea şi nu ţi-ai fi îndensat-o și gata.

          Acesta este unul dintre motivele pentru care te simţi obosit după o masă „copioasă” umflată cu multă pâine, că doar trebuie să ţină de foame. O altă parte din energie o pierdem tot în procesul de digestie. În loc să-i oferim corpului alimente care ne dau energie, că doar de asta mâncăm, îi oferim alimente atât de procesate, manipulate şi îmbibate cu toxine, încât nu numai că nu ne oferă energie, dar ne-o consumă pe toată. De aceea te scoli greu de la masă, obosit, şi cu chef de mult somn. Îţi epuizezi singur corpul şi resursele de energie.

Raw-food-plr-articles

          Un alt aspect alimentar bine de urmărit este chiar aspectul. Mai întâi mânânci cu ochii, apoi cu gura. Aşa că cosmetizează-ți mâncarea. Ia de exemplu salata. Cum ar fi să o ai înşirată în faţa ta: 3 frunze de salată, o roşie, un castravete, 2-3 măsline, 2 linguri de ulei, un vârf de sare şi piper, un ardei şi ce mai pui tu în salată. Şi să le mânci pe rând. Sau un smoothie de fructe? Un măr, o pară, o banană, o portocală. Toate deodată. Cu siguranţă nu poţi. 1. Cantitativ e foarte mult. 2. Timpul acordat masticaţiei tuturor acestor produse e foarte îndelungat. 3. Intervine saţietatea şi plictiseala. 4. Te vei opri plictisit şi nesatisfăcut atât din punct de vedere nutriţional, digestiv sau al gustului. 5. Mâncarea ta va fi percepută de către creier într-un mod dezagreabil, deci organismul nu va absorbi cu plăcere nutrienții ingerați, ci îi va depozita într-un procent redus.

          Dă culoare, savoare şi multă iubire mâncării tale. Va fi cu mult mai gustoasă, aspectuoasă şi satisfăcătoare… chiar dacă este vorba de o simplă salată sau o banală supă cremă de legume.

          Concluzie: Gusturile se educă şi chiar se schimbă. Dacă ai poftă de ceva nu-ţi înfrâna dorinţele, dă-le curs şi ascultă-ţi corpul (un sfat extrem de bun preluat de la nutriționista noastră Anca Ignat).

          Ţin minte când am fost gravidă, timp de o lună am ţinut-o numai pe iaurturi şi chefiruri şi alte derivate din lapte fermentate. Corpul meu avea o lipsă, de calciu poate. Însă în afară de aceea perioadă nu m-am mai atins de lactate. Nu le-am mai simţit nevoia. Depozitul probabil se umpluse.

          Ascultă-ţi corpul.  Dacă are nevoie de ceva te va anunţa cu siguranţă.

          Fii ceea ce mănânci.

Arranged Vegetables Creating a Face

                Pun pariu ca ai prefera să fii un morcov, decât o halcă de carne. Uite diferența.

iStock_000009999916Small

 Phoeca_groenlandica_piece_of_meat_upernavik_2007-06-26

         Surse foto:

http://www.leeners.com/bakery/recipes/
http://fineartamerica.com/featured/sheep-cow-123-deniz-ercelebi.html
http://www.glogster.com/charur/the-nun-s-priest-s-tale/g-6lt9tia003147iusq75b667
http://www.delish.com/entertaining-ideas/party-ideas/quinceanera-cakes-party-ideas#slide-1
http://wwf.panda.org/what_we_do/where_we_work/arctic/news/pastprojects/cop_15/virtual_tour_of_the_arctic_tent/
http://nostalgerie.tumblr.com/post/13160492647/a-young-berber-shepherdess-of-the-ait-yazza-people
http://www.asiarooms.com/en/community/guest-articles/eating-chinese-food-in-china/
http://guidingstars.com/health-and-wellness/to-travel-is-to-eat/
http://yoga4hope.ca/yoga-4-hope-2012/refresh-3-day-raw-food-challenge/
http://www.plrtitan.com/product/diet-plr-articles/50-raw-food-plr-articles-package/
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Phoeca_groenlandica_piece_of_meat_upernavik_2007-06-26.JPG

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *